Studiul topografic

Contine firme recomandate. Vezi firmele.

Esti firma si vrei mai multi clienti? Te recomandam noi clientilor. Vezi detalii.

Te-ai întrebat vreodată ce face persoana aceea cu un băț în poziție verticală și care băț, pe deasupra, are și un fel de farfurie în vârf – pe un teren, în timp ce se plimbă și se oprește în anumite puncte ale parcelei precum ar fi extremitățile?

Ei bine, acela este un inginer topometrist care măsoară un teren spre a digitaliza forma lui exactă în spațiul tridimensional. Fiecare punct apoi va fi colectat într-un fișier centralizator și va da o reprezentare 3D a coordonatelor terenului.

Rezultatul acestor măsurători poartă numele de studiu topografic, adică un studiu al terenului în spațiul tridimensional, și este realizat de inginerul specializat în domeniu.

Stereo 70 și instrumentele de măsură

Aceste coordonate au fost standardizate în urma Decretului nr. 305 din septembrie 1971, emis de Consiliul de Stat al României, și reprezintă sistemul în baza căruia măsurătorile luate de către inginerul topometrist nu vor avea unghiuri deformate, permițând acestora să fie prelucrate direct în planul de proiecție, el denumindu-se Proiecția Stereografică 1970.

De asemenea, prin intermediul acestor măsurători se extrag coordonatele în format de bază de date ce pot fi introduse fie manual, fie automat în software-urile de proiectare moderne, obținându-se astfel suprafețele 3D ale terenului cu toate dimensiunile și variațiile de înălțime.

Instrumentele utilizate în preluarea măsurătorilor unghiurile orizontale și verticale poartă denumirea generală de goniometre, iar cele folosite în geodezie şi topografie se numesc teodolite şi tahimetre. 

Teodolitul este aparatul care se folosește doar la măsurarea unghiurilor direcțiilor orizontale între două sau mai multe puncte pe teren, precum şi a înclinării unghiulare a acestor direcţii cu precizie mare.

Teodolitele sunt utilizate în lucrările de determinare a reţelelor geodezice de triangulaţie, de îndesire a acestor reţele, în trasarea pe teren a proiectelor şi la urmărirea comportării construcţiilor, adică în cadrul ridicărilor geodezice şi ale topografiei inginereşti. Principalele tipuri de teodolite folosite în mod curent în ţara noastră sunt: Zeiss Theo 010 şi 010A; Wild T2,T3 şi T4; Kern DKM 3; Elta-Zeiss seria E.

Tahimetrul este un aparat care se foloseşte atât la măsurarea unghiurilor orizontale şi verticale, dar cu o precizie mai mică decât teodolitul, cât și la măsurarea indirectă a distanţelor, pe cale optică. Tahimetrele fiind de o precizie mai mică, sunt utilizate în cadrul lucrărilor topografice curente, în care precizia pe care o asigură este suficientă.

Principalele tipuri de tahimetre, denumite uneori şi teodolite-tahimetre, folosite în ţara noastră sunt: Dahlta seria 010, 020; Zeiss Theo 030,020; 020A; 020B; 080; 080A; Wild T 1A; Wild T16; MOM T-D2; Freiberger, Meopta, Salmoyraghi; Zeiss Elta seria E; Rec Elta cu calculator şi înregistrare internă a datelor măsurate pe teren.

De-a lungul timpului aceste instrumente au evoluat, ele pornind de la teodolitele cu construcție clasică cu cercuri gradate metalice, când citirea se efectua manual în baza unei lupe sau a unui microscop, la teodolite și tahimetre cu afișaj electronic şi înregistrare automată internă a datelor, acestea din urmă fiind denumite stații totale de măsurare.

Acestea din urmă sunt înlocuite încet-încet de stații total digitale ce utilizează tehnologii cu laser de tip LIDAR pentru a crea un nor de puncte, o reprezentare fidelă tridimensională a obiectului în cauză; utilitatea lor trece de la unelte de specialitate ce sunt utilizate doar la trasarea clădirilor sau a drumurilor în momentul edificării lor, la unelte utilizate de fiecare dată, fiind necesare monitorizării vieții construcțiilor. 

Ce conține un studiu topografic?

Ce conține un studiu topografic te întrebi? El va avea densitatea informațională direct proporțională cu complexitatea necesară realizării proiectului pentru care se elaborează studiul:

• Delimitarea clară a parcelei;
• Forma și dimensiunea construcțiilor existente pe amplasament;
• Suprapunerea parcelei cu alte parcele de teren;
• Forma și dimensiunea construcțiilor existente pe amplasament;
• Curbele și diferențele de nivel;
• Poziția exactă a construcțiilor vecine, înălțimea acestora și distanțele reale măsurate între acestea;
• Rețele edilitare existente în zonă (rețea de alimentare cu apă, canalizare menajeră, canalizare pluvială, alimentare cu energie electrică, alimentare cu gaze naturale);
• Rețele naționale de transport a energiei (electrice, gaz, țitei);
• Dimensiunea rețelei de transport (carosabil, acostament, trotuare, spații verzi);
• Numerele cadastrale vecine;
• Înscrierea sau neincluderea în cartea funciară a unor construcții vecine;
• Tipul și speciile de arbori de pe amplasament sau din vecinătate;
• Forma albiei unor cursuri de apă etc.

Când este necesar studiul topografic?

Când ai nevoie de un studiu topografic? Fie că ești o entitate care reprezintă o instituție publică, o persoană juridică sau fizică, vei avea nevoie de acesta în cazul în care dorești să efectuezi una dintre următoarele operațiuni:

• Operațiuni de vânzare-cumpărare sau închiriere;
• Obținerea autorizației de construire sau demolare a clădirilor;
• Proiectarea sau racordarea la rețelele edilitare;
• Întocmirea de profile transversale;
• Trasări: marcarea pe teren, după efectuarea măsuratorilor, a punctelor de contur;
• Documentația de atribuire a numărului poștal;
• Urmărirea comportării lucrărilor în timp.

Ca o completare și pentru a adăuga un grad de detaliere ridicat al situației existente pe teren, studiul topografic poate fi acompaniat de date sub forma unui nor 3D sau a unei suprafețe de tip mesh de puncte rezultate prin scanarea clădirii/ infrastructurii în cauză, mai ales în cazul lucrărilor existente ce necesită elemente reabilitate/restaurate.

De multe ori, datorită ajustărilor pe șantier, curbării pereților în special în cazul clădirilor vechi, aceste structuri existente prezintă detalii care sunt cu greu redate de o revelare clasică precum cea a ruletei și a telemetrului și este de dorit pentru toate părțile prezente în acea investiție să se efectueze o astfel de preluare a datelor, de o complexitate sporită.

Cum poți intra în posesia unui studiu topografic? Elaborarea ST pas cu pas      

Cum demarezi procedura de obținere a unui studiu topografic? Apelezi la o firmă care se ocupă cu acest lucru sau, în cazul în care ai un proiect în derulare, firma ce se ocupă de proiect va subcontracta în locul tău acest serviciu. Odată demarată procedura, indiferent de beneficiar, firma de cadastru contractată pentru acest serviciu va analiza documentele puse la dispoziție și va începe efectuarea măsurătorilor pe teren. Datele obținute în urma măsurătorilor vor fi apoi prelucrate de specialiști în birou și expediate împreună cu documentația la oficiul de cadastru.   

OCPI, prescurtare care vine de la Oficiul De Cadastru și Publicitate Imobiliară, este organizația guvernamentală cu personalitate juridică care a fost înființată în anul 2004 prin reorganizarea ONCGC (Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie); se află în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, iar activitatea de publicitate imobiliară a fost preluată de la Ministerul Justiției și are ca scop analizarea dosarului primit, putând solicita completarea cu documente suplimentare și putând efectua verificarea la fața locului a măsurătorilor comunicate în actele depuse. Valoarea juridică a studiului topografic este dată de avizul oficiului de cadastru, care certifică poziționarea, dimensiunile și suprafața terenului în discuție.

Odată obținută avizarea OCPI, se certifică faptul că respectiva parcelă are dimensiunile menționate, suprafața respectivă și modul în care este poziționată corespunde realității de pe teren. Uneori, dacă se realizează o ridicare topografică și aceasta se suprapune peste o documentație cadastrală existentă, pot rezulta erori care se vor rectifica – poate fi vorba de o suprafață măsurată care nu corespunde celei din acte, poate fi vorba de părți lipsă sau în excedent ale unor construcții etc.

Toate aceste mici probleme vor necesita o durată de timp augumentată pentru obținerea vizei OCPI. Însă, din momentul obținerii acesteia, poți utiliza studiul topografic pentru oricare dintre operațiunile menționate anterior.

Cât costă un studiu topografic?

Fiindcă fiecare teren este unic, un studiu topografic va avea tarife diferite. Factorii determinanți sunt suprafața, gradul de detaliere dorit, particularități ale terenului precum denivelări etc., probleme conexe care vor fi rezolvate de către inginerul topograf – schimbarea unității administrativ-teritoriale, rectificarea suprafeței din acte, notarea construcțiilor existente fără acte etc. Desigur, aceste tarife variază și în funcție de pulsul pieței din județul în care se află terenul respectiv.

De regulă, tariful se compune din onorariul pentru inginer și taxele către entitățile răspunzătoare de avizarea și eliberarea documentelor. 

Este bine de știut că atunci când o lucrare de cadastru este în lucru, adică depusă și așteptând avizarea, acesteia îi revine un număr de înregistrare, astfel încât vei putea urmări online stadiul în care se află pe portalul ANCPI.

În mod frecvent, pentru un teren „fară probleme”, cu o suprafață medie de 1500 mp, o ridicare topografică te va costa 1000-1500 RON.

Concluzii

Când vine vorba de legi și de hotărâri guvernamentale notabile în domeniu, trebuie menționată H.G. nr.294/2015, care are ca personaj principal Programul național de cadastru și carte funciară în perioada 2015-2023 – scopul acestuia este finalizarea bazei de date a tuturor imobilelor din România.

Desigur ai înțeles acum că fără planul topografic proiectarea unei construcții nu este posibilă, iar planul topografic trebuie actualizat și ideal întocmit la scări cât mai mari, pentru o detaliere satisfăcătoare. În plus, punerea în operă pe teren a proiectului construcției, totalitatea lucrărilor de execuție, implică metodele topografice, precum este trasarea.

Rolul acestei științe continuă să sporească în importanță datorită aplicabilității ei în domenii precum controlul calității în execuție, identificarea posibilelor erori la timp și mai ales ne conduce către un nou nivel al BIM (building information modelling), cel al urmăririi construcției în timp.