Ghid despre supravegherea santierului ca inginer

Ghid despre supravegherea santierului ca inginer. Cum ne asiguram ca executia decurge corect? Experienta din santier.

Proiect casa pe structuri de rezistenta din zidarie portanta confinata cu centuri si stalpisori din beton armat.

Daca sunteti aici, cu siguranta vreti sa va simititi in siguranta in propria casa. Sunteti constienti ca veti construi o casa, un camin care sa va protejeze familia, care nu doar sa va dea falsa impresia de protectie, ci chiar sa va protejeze. Sa va protejeze de frig, de ploaie, de zapada, sa fiti in siguranta in timpul oricarui seism etc. Cuvantul cheie al intregului articol este SIGURANTA, asa ca in cele ce urmeaza, veti gasi expuse cele mai importante aspecte la care trebuie sa fiti atenti cand va construiti caminul.

Navigare in ghid

1. Important de stiut

Pentru inceput, trebuie sa stiti ca prin lege fiecare inginer structurist este obligat sa verifice in timpul executiei pe santier respectarea detaliilor din proiectul pe care l-a realizat. Pe langa inginerul structurist (proiectantul), santierul trebuie sa fie verificat de inca doi experti, respectiv: dirigintele de santier (angajat si platit de beneficiar), care, practic, trebuie sa fie reprezentantul dumneavoastra pe santier, si responsabilul tehnic cu executia (care trebuie sa fie platit de catre firma care se ocupa de executia proiectului).

Este extrem de important sa stiti ca dupa fiecare faza de construire (Exemplu: FAZA 1 – Turnare beton in talpa fundatiei, FAZA 2 – Turnare beton in elevatie/soclu etc.) se va intocmi un proces verbal de receptie a lucrarilor ce devin ascunse. Acest proces verbal este intocmit de constructor (firma care realizeaza constructia in santier), si va fi semnat de toate partile implicate (inginerul proiectant, dirigintele de santier, responsabilul tehnic cu executia si constructor). Prin semnarea acestui proces verbal, partile implicate isi dau acordul ca in santier lucrarile au fost executate conform proiectului. Doar prin bifarea acestor pasi se poate trece la urmatoarea faza de executiei. Constructorul are obligatia de a anunta fiecare parte implicata inainte de turnarea betonului la fiecare faza pentru ca trebuie sa se prezinte la santier pentru a verifica lucrarile executate.
ATENTIE: Daca una dintre partile implicate nu este anuntata, aceasta nu poate semna procesul verbal de receptie, si, prin urmare, constructia nu poate fi intabulata fara o expertiza tehnica.

Pentru astfel de situatii este necesara expertizarea constructiei pentru a se evalua gradul de risc seismic si pentru a se propune, daca va fi cazul, solutii de remediere a greselilor. Desigur, va fi necesar sa alocati un buget suplimentar, veti prelungi durata intabularii si va veti lovi din nou de birocratie si de durata asteptarii.

2. Fundatii

Cand, in sfarsit, ati ajuns sa sapati santurile fundatiei, ar trebui sa fiti atenti la cateva aspecte foarte importante. In primul rand, inaintea saparii santurilor, stratul vegetal (pamant cu plante, frunze, bete, trebuie indepartat pe o adancime de aproximativ 20-30 cm). Inginerul proiectant pe santier trebuie sa se asigure ca sunt respectate regulile elementare de executie si ca este respectat intocmai proiectul.

Prima verificare este verificarea adancimii de fundare, adica distanta de la nivelul terenului si pana la fundul gropii. Aceasta verificare este necesara din doua motive: adancimea de inghet si tipul pamantului pe care va fi asezata talpa fundatiei. Adancimea din proiect tine cont de acesti doi factori si nu numai. Adancimea de inghet depinde de fiecare zona a tarii si trebuie respectata pentru ca pamantul de sub talpa fundatiei sa nu formeze ,,lentile” de gheata, care, in timp, prin inghetare/dezghetare ii modifica pamantului caracteristicile mecanice. Popular, se spune ca pamantul ,,lucreaza”, si in timp pot aparea fisuri in pereti. Tipul terenului de la talpa fundatiei este de altfel foarte important. In functie de studiul geotehnic primit, inginerul proiectant stie unde sa opreasca talpa fundatiei, astfel incat toate eforturile din structura provenite din zapada, vant, greutatea oamenilor, greutatea mobilierului, greutatea proprie a structurii si seism, sa poata fi transmise unui teren care poate prelua in siguranta toate aceste eforturi.

A doua verificare care se face pe santier este latimea santului sapat. Acest aspect este extrem de important. De ce? Pentru ca in functie de solicitarile de la talpa fundatiei, pe care le calculeaza inginerul structurist, se calculeaza si latimea talpii fundatiei pentru ca sa distribuie toate eforturile din suprastructura pe o suprafata mai mare sau mai mica de contact intre teren si talpa fundatiei. Ca exemplu, putem sa ne ghidam dupa doua perechi de schiuri, unele mai late si altele mai inguste. Pe cele doua perechi de schiuri se aseaza doua persoane cu o greutate identica. Care credeti ca se vor afunda primele in zapada? Cele mai inguste, desigur. De ce? Pentru ca toata greutatea omului este transmisa zapezii printr-o suprafata de contact mai mica. Puteti considera ca omul este casa, schiurile sunt fundatiile, iar zapada este terenul de fundare. Acum cu siguranta ati inteles rolul latimii fundatiilor.

A treia verificare este turnarea stratului de beton de egalizare pe fundul gropilor de fundare. Acesta are rolul de a proteja armatura (otelul) din fundatie de a se murdari cu pamant si rolul de a asigura acoperirea minima cu beton a armaturilor specificata in proiect. Trebuie respectata aceasta acoperire cu beton din motive de durabilitate a constructiei.

Inca un aspect foarte important care trebuie verificat este montarea carcaselor de armatura atat in talpa fundatiei (daca sunt prevazute in proiect), cat si in soclu. Se vor verifica diametrele armaturilor, pozitia acestora, distantele dintre etrieri, modul de realizare a suprapunerilor de continuitate si ancorajelor. In fundatii sunt date bare de otel numite ,,mustati de armatura pentru stalpisori”. Acestea sunt niste bare de otel care sunt ancorate in fundatie si au rolul de a face legatura (prin suprapunere) intre stalpisorii parterului si fundatie. Lungimea acestei suprapuneri este specificata in proiect si trebuie respectata intocmai. Din motiv ca aceasta lungime de suprapunere este foarte importanta, verificarea respectarii acesteia este realizata inca din faza de dinaintea turnarii betonului, cand inca se pot lua masuri de remediere a greselilor daca acestea sunt observate.

Se va verifica si aspectul general al santierului. Inaintea turnarii betonului, gropile de fundare trebuie sa fie curate, sa nu fie resturi de lemne in interiorul acestora, sau resturi de tuburi de instalatii.
Foarte important este ca in aceasta faza, sa fie montate si conductele de instalatii, iar proiectul de structura sa fie corelat cu planurile si detaliile din proiectul de instalatii.
In urma acestor verificari, se va intocmi un Proces verbal de receptie a lucrarilor ce devin ascunse.

3. Placa pe sol

La aceasta faza se va urmari sa se respecte stratificatiile mentionate in proiect, compactarea acestora si modul de turnare a placii pe sol. Este foarte important ca pamantul rezultat in urma decopertarii terenului inainte de inceperea sapaturii gropilor pentru fundatii SA NU FIE introdus in casetele fundatiei ca material de umplutura. Acesta contine multe resturi vegetale, care, in timp, putrezesc si duc la tasarea stratului sub pardoseala. Astfel, apar fisuri in pardoselile cu gresie, apar deplasari pe verticala ale pardoselii etc. Este bine de stiut ca lucrarile de pardoseli si de fundatii trebuie realizate cu mare atentie, pentru ca sunt lucrari ce devin ascunse, iar repararea ulterioara a greselilor este foarte costisitoare si implica mult ,,deranj’’.

4. Stalpisori si stalpi parter

La aceasta faza a executiei sunt cateva aspecte care trebuie verificate obligatoriu.
Prima verificare este ca toti stalpisorii mentionati in proiect sa fie montati pe santier. Montarea ulterioara a acestora implica costuri suplimentare si un mod complex si dificil de executie, precum si un timp mai indelungat.

Se verifica inca o data lungimea de suprapunere a barelor de otel din stalpisori cu mustatile lasate din fundatii. Se va verifica diametrul barelor longitudinale din stalpisori, pozitia si numarul acestora, dar si diametrul, pozitia si distanta dintre etrieri.
Odata ce au fost montati stalpisorii la pozitiile mentionate in proiect, se va realiza zidaria pentru peretii de rezistenta. In zilele moderne, in cele mai multe situatii sunt folosite blocuri ceramice cu dimensiuni mai mari decat cele ale caramizilor pline, obisnuite.
Trebuie verificata legatura dintre stalpisorii care vor fi umpluti cu beton si zidarie. Pentru zidariile cu blocuri ceramice mari, legatura se va face prin agrafe metalice. Este interzisa realizarea strepilor la zidirea cu astfel de elemente ceramice mari. Strepii trebuie realizati numai in cazul zidariei cu caramizi pline de dimensiuni mici.

Referitor la alegerea tipului de blocuri ceramice pentru a va realiza zidurile de rezistenta, tipul acestora este specificat in proiect, in partea scrisa a acestuia. Fiind o tara cu risc seismic, trebuie acordata o atentie deosebita la alegerea tipului de elemente ceramice, pentru ca acestea sunt elemente care preiau forte seismice si asigura rezistenta structurii casei. Se va urmari ca in specificatiile tehnice ale blocurilor ceramice sa fie mentionate caracteristicile mecanice ale acestora ( Grupa II sau Grupa IIS, volum de goluri ≤45%, si rezistenta medie la compresiune fb,med = 10N/mm2). Sunt interzise blocurile ceramice cu nut/feder (sau mos/baba), deoarece in zonele seismice, rosturile verticale trebuie sa fie umplute cu mortar. Umplerea cu mortar a rosturilor verticale este un aspect la fel de important ca toate celelalte. In cele mai multe situatii, constructorii omit acest aspect, fie din nestiinta, fie din motiv de a face economie si un profit mai mare, mizand pe nestiinta beneficiarului.

5. Centuri, grinzi

Am ajuns la o alta etapa a constructiei de mare interes. Este foarte importanta pentru ca planseul si grinzile sunt elemente de rezistenta foarte solicitate, fiind solicitate in mod direct si continuu. Acestea preiau toata greutatea persosnelor din camere, greutatea intregului mobilier si toate sarcinile suplimentare provocate de activitatile din fiecare camera, fie ca dansati la ziua fiului, de Revelion sau Craciun, fie ca sar cei mici, jucandu-se. Acum ca v-ati convins cat de importanta este realizarea conform cu proiectul a planseului si a grinzilor, vom trece la aspectele importante la care trebuie acordata o atentie sporita.

5.1. Verificarea pozitiei si numarul armaturilor

Pozitia armaturilor este la fel de importanta ca cantitatea de otel care trebuie montata in elemente. De-a lungul carierei de inginer, am intalnit in santiere tot felul de greseli, insa ceea ce m-a pus foarte tare pe ganduri, a fost armarea unei scari. Scara a fost armata cu mult mai mult otel decat era specificat in proiect, insa pozitia barelor a fost haotica, iar rezistenta scarii era departe de a se apropia de nivelul de rezistenta la care era scara calculata in proiect. Otelul a fost montat fara a se tine seama de nicio regula mentionata in proiect. Singura solutie a fost sa fie inlaturat tot otelul, refacut cofrajul si montate alte bare de otel conform proiectului. Astfel de situatii sunt daunatoare atat beneficiarilor, cat si constructorilor, care sunt obligati sa repare greselile. Asta inseamna munca in plus, timp de lucru suplimentar, bani in plus platiti pentru o greseala care putea fi evitata prin simpla consultare a detaliilor de executie din proiect.

Asta m-a convins ca forta de munca pe santierele din tara noastra nu este una calificata, in mod special pentru realizarea structurilor mai mici, unde beneficiarii vor sa faca o reducere a costului de executie si aleg cea mai ieftina oferta pe care o primesc.
Rolul inginerului proiectant este acela de a realiza o structura rezistenta si stabila (cu alte cuvinte, sigura), cu minimul de material posibil, adica sa proiecteze economic. Insa pentru a putea folosi cat mai putin otel in armarea elementelor de beton, pozitia barelor este gandita judicios de inginer si trebuie respectata cu strictete pentru a-si face treaba pentru care a fost gandita.
Se vor verifica atat numarul armaturilor longitudinale din grinzi si centuri, cat si pozitia lor si in mod special pozitia etrierilor (totul trebuie sa fie conform proiectului de executie).

5.2. Verificarea diametrului barelor

Diametrele barelor sunt o alta parte importanta a structurii de rezistenta si trebuie verificate cu atentie. Nu foarte rare sunt situatiile in care furnizorii de otel fasonat primesc extrase de material modificate de constructorul de pe santier, cu fiecare bara redusa la un diametru inferior (de exemplu: barele cu diametrul ɸ14 reduse la ɸ12).

5.3. Verificarea diametrului barelor

Destul de rare au fost santierele in care totul sa fie conform proiectului. Din dorinta de a termina treaba repede, muncitorii considera ca pentru a usura montajul, este bine sa taie ciocurile barelor din grinzi sau centuri. Dar acest lucru este total gresit. Fiecare bara are locul si forma ei si nimic nu trebuie taiat, modificat sau adaptat fara acordul proiectantului.

5.4. Verificarea distantierilor si a acoperirii cu beton

La grinzi si centuri, se monteaza intre barele de armatura si cofraj, atat la partea inferioara, cat si pe lateralele grinzilor distantieri (purici), care sa asigure o acoperire minima cu beton a armaturilor.

6. Scara si Planseu

Pentru planseu se va verifica pasul armaturilor, adica distanta dintre barele de otel pentru ambele directii de armare a planseului, diametrul, numarul si forma barelor. Se vor verifica atat pasul armaturilor de la partea de jos a planseului, cat si pasul armaturilor de la partea superioara a acestuia (calaretii).
Dupa aceste principale verificari, se va verifica existenta distantierilor.
Sunt doua tipuri de distantieri care se folosesc la plansee. Distantieri mici, numiti in limbajul de santier si ,,purici”, si distantieri mari, numiti in limbajul de santier ,,capre”.

Distantierii mici au rol de a mentine o distanta minima intre armaturi si cofraj si se pozitioneaza suficient de des astfel incat la calcare pe plasa de armatura, aceasta sa nu ramana lipita de cofraj, iar distantierii mari au rolul de a mentine distanta dintre plasa de armatura inferioara si calareti. Eficienta planseului in a prelua in siguranta toate solicitarile la care este supus este data intocmai de aceasta distanta dintre plasa de jos si calareti. Din nou, pozitia barelor este foarte importanta.

O atentie sporita trebuie acordata consolelor, adica placilor din zona balcoanelor de obicei, care sunt prinse doar la baza, avand 3 laturi libere, nerezemate. Aici este inadmisibil ca pozitia barelor si distanta dintre armatura inferioara si calareti sa nu fie respectata. Calaretii au rolul cel mai important in acest caz, fiind singurii care dau rezistenta placii in consola.
Tot la aceasta faza se va verifica daca in proiect au fost ganditi stalpisori care pornesc din centurile de peste parter. Mustatile acestora trebuie sa fie pozitionate in centuri inaintea turnarii betonului. Montarea acestora ulterior turnarii betonului implica costuri suplimentare, manopera complexa si nu prezinta o siguranta care sa egaleze solutia de ancorare directa propusa in proiect.

7. Stalpi, grinzi, planseu, scara pentru etajele superioare

Desi nu este o situatie care tine de rezistenta si stabilitatea structurii, inca din aceasta faza, ,,la rosu” in termini populari, se verifica daca s-a montat polistiren in spatial ramas liber dintre margenea exterioara a centurilor sau stalpisorilor (care, de regula, au sectiunea transversala 25×25 cm) si marginea zidurilor exterioare (care, de regula, sunt gandite cu grosimea de 30 cm). Cel mai bine se observa aceasta descriere in cele doua imagini de mai jos:

De ce este acest aspect atat de important? Pentru ca pe langa faptul ca trebuie sa aveti o casa sigura, trebuie sa va asigurati si ca veti trai intr-un mediu sanatos, fara mucegai. Poate ca e greu sa faceti legatura intre acest polistiren de completare si mucegaiul din casa, dar in continuare aveti si explicatia.

Mucegaiul apare pe zone umede, acolo unde viata acestuia este favorizata. Zonele de colt ale camerei sunt niste zone numite ,,punti termice”, adica niste zone prin care caldura se pierde mai repede decat prin restul zonelor casei (plansee, pereti, pardoseala etc). Prin urmare, aceste zone devin mai reci si favorizeaza aparitia condensului. Desigur, aparitia condensului este mult influentata si de alti factori, dar acesta este subiectul unei alte discutii. Insa, puntile termice sunt principalul motiv pentru care apare condensul. Asa cum am spus anterior, mucegaiul are nevoie de umiditate, deci de condens. Aici este legatura dintre acel polistiren de completare si mucegai. Pentru a inlatura aceste zone reci, se completeaza acele mici zone de la colturi cu polistiren. Astfel, caldura se va pierde mult mai greu pe la aceste colturi, deci fata interioara a peretelui este mai calda si condensul nu se mai formeaza sau se formeaza mai greu si mai rar.

7. Sarpanta

Ei bine, am ajuns la ,,caciula” casei si daca tot am avut grija ca pana acum totul sa fie perfect, mai ramane doar aceasta parte a constructiei care va va proteja casa o viata. Asa ca vom acorda si acestei parti o atentie sporita.

Se vor verifica prinderile cosoroabelor de centura de beton, cu tije filetate fie lasate inca din faza de turnare a betonului in centurile ulimului nivel, fie prin realizarea gaurilor in centuri si montare cu ancore chimice, solutii tot mai des folosite pentru ancorarea sarpantei de structura casei.
Se verifica apoi prinderea capriorilor de pane si de cosoroabe si, bineinteles, prinderile panelor cu popii si ale popilor cu talpile de lemn. Solutia clasica de prindere este cu scoabe si cuie, insa, mai nou, beneficiind de solutii moderne, se folosesc suruburi cu filet larg pentru lemn si piese metalice in forma de ,,L”, numite coltare, care au rolul de a inlocui scoabele. Se verifica si prinderea talpilor de lemn cu planseul de beton, care de obicei se realizeaza tot cu coltare tip ,,L’’ si cu ancore mecanice (conexpand).

O importanta deosebita se acorda verificarii dimensiunilor elementelor (latimea si inaltimea sectiunii acestora), pentru a se evita in timp aparitia deformatiilor definitive, care dau un aspect valurit al acoperisului. Imbinarile de continuitate ale elementelor (capriori, pane orizontale intermediare, pane de vreasta, dolii si versanti) se vor face conform proiectului, numai in punctele de reazem ale acestora (de exemplu, imbinarile capriorilor se vor realiza numai peste panele intermediare, imbinarile panelor se vor realiza numai deasupra unui pop).
Se va urmari respectarea distantei dintre capriori, care a fost calculata pentru a rezista decenii fara a se deforma vizibil.

Concluzie

O scurta concluzie a tuturor informatiilor pe care vi le-am oferit mai sus se rezuma la faptul ca o casa se construieste o singura data si o veti avea toata viata. Pe baza informatiilor oferite, speram ca rolul inginerului proiectant in toata aceasta actiune de realizare a casei pe care ati visat-o este mult mai clar. Desi este inginer proiectant, o parte din treaba acestuia este pe santier, nu doar la birou printre calcule, normative si programe de reprezentare grafica. Avand la dispozitie aceste informatii, le puteti folosi pentru a va asigura ca ceea ce se construieste acum nu va va da batai de cap peste ani.