Ghid proiectarea de arhitectura a unei case. Reguli generale si repere.

Ghid despre proiectarea de arhitectura a unei case. Reguli generale si repere.

Proiectul unei case in care sa va simtiti confortabil porneste de la cunoasterea catorva repere care devin baza procesului de proiectare in arhitectura. Chiar daca fiecare casa si fiecare beneficiar sunt unici, exista un numitor comun, reprezentat de un set de reguli; acestea sunt fie reglementate legislativ, fie enuntate intr-o forma sau alta in teoria arhitecturii.
Proiectul tehnic al unei case contine specializarile arhitectura, structura de rezistenta si instalatii termice, sanitare, respectiv electrice. Proiectele pentru structura de rezistenta si instalatii, in mod evident, nu pot fi elaborate in absenta unui proiect de arhitectura; pentru intocmirea acestora, regulile sunt mai stricte, mai „ingineresti” si, prin urmare, mai usor de pus in practica, avand in vedere ca in cazul unei locuinte, de regula, nu se pune problema unor inovatii in domeniu.

Pe de alta parte, insa, se spune ca arhitectul da viata unei case pornind de la o foaie alba pe care o are in fata. Chiar daca in practica se intampla de cele mai multe ori ca arhitectul sa ia o coala si sa inceapa creionarea unui concept, acest spatiu alb este subintins de un un vast bagaj informational organizat cu mare chibzuiala! Haideti asadar sa vedem ce „ajutoare” primeste arhitectul aflat fata in fata cu o coala alba!

Navigare in ghid

1. Reglementarile urbanistice

Aceste reglementari sunt detaliate in certificatul de urbanism. Fiecare teren se afla sub incidenta unor regulamente de urbanism, mai mult sau mai putin detaliate. Un paragraf aparte din fiecare certificat de urbanism este dedicat regimului tehnic. Aici sunt specificate cerintele cu referire la distante fata de limite, procent de ocupare a terenului, coeficient de utilizare a terenului, regim de inaltime, pozitionarea casei fata de frontul stradal, volumetrie, materiale, finisaje, raport plin-gol etc.

Aceste prevederi asigura functionalitatea si igiena tesutului urban. In functie de teren, regulile sunt mai stricte sau mai relaxate. Spre exemplu, intr-o zona de protectie a unui monument istoric, exista restrictii cu privire la folosirea unor materiale etc. Pentru a proteja calitatea vietii din punctul de vedere al intimitatii, se va tine cont de prevederile Codului Civil: constructiile se pot amplasa pe limita de proprietate doar cu aprobarea vecinilor si este interzis sa fie amplasate goluri in fatada la o distanta mai mica de 2 m fata de limita de proprietate. De aici va rezulta un perimetru in interiorul caruia este permisa construirea, in cazul unui sit mai putin generos este important de identificat suprafata maxima construibila etc.

In ceea ce priveste volumetria si estetica fatadelor, in cazul in care terenul nu se afla in zona de protectie a unui monument istoric, certificatul de urbanism va contine unele specificatii care pornesc de la a mentiona doar regimul de inaltime, pana la unele reglementari mai elaborate, precum alinierea coamei unei acoperis sarpanta tinand cont de vecinatati, cota maxima a cornisei, gama de culori etc.

2. Dimensionarea incaperilor. Functiuni

Suprafetele minimale pentru a asigura calitatea vietii sunt reglementate legislativ, in functie de numarul de persoane care vor locui in casa. De aceea, arhitectul se va interesa cu privire la componenta familiei si posibile scenarii in care aceasta componenta se poate modifica. Anexa I a Legii Locuintei prezinta sub forma tabelara suprafetele minime necesare, fie ca este vorba de un apartament sau de o casa; acestea sunt, de regula, aplicabile atunci cand vorbim de un buget restrictiv sau de o casa de vacanta sau de locuinte sociale etc. In mod uzual, intr-o casa confortabila si functionala, acestea sunt (usor) augumentate.

Litera B a Anexei I coreleaza numarul de persoane dintr-o familie cu nr. necesar de camere, pornind de la o persoana, pana la opt persoane. Fiecare locuinta trebuie sa contina: camera de zi, dormitoare, loc de luat masa, bucatarie, incaperi sanitare si spatii de depozitare; exceptie face locuinta pentru o singura persoana, in al carei caz zona de dormit este inclusa in camera de zi. Aria aferenta locului de luat masa se poate adauga, dupa preferinta, bucatariei sau camerei de zi; desigur, este vorba de suprafete minimale, fiind posibil ca zona dedicata servirii mesei sa fie o incapere separata.

De asemenea la Litera B, sunt reglementate inaltimea libera a incaperilor, nu mai putin de 2,55m, respectiv latimea libera a holurilor, nu mai putin de 1,20m.
Litera C a Anexei I coreleaza numarul de camere cu numarul necesar al incaperilor sanitare. Spre exemplu, o locuinta cu 3 camere va beneficia de o baie si un grup sanitar de serviciu, iar o locuinta cu 5 camere nu va avea mai putin de doua bai.
*Sunt considerate camere incaperile de locuit, adica dormitoarele si camera de zi.

3. Importanta punctelor cardinale

Atunci cand va implementa o anumita schema functionala pe terenul dvs., arhitectul va acorda mare atentie orientarii fata de punctele cardinale, asigurand in acest fel o iluminare naturala favorabila. In mod uzual, functiunile deservite se vor amplasa in zonele sudice, aici veti desfasura activitati care presupun o intensitate mai mare a luminii naturale; in zona sudica si calda a casei se vor amplasa camera de zi, zona de luat masa, un birou in cazul in care lucrati de acasa etc. si terasele acestora.

Zona nordica si rece a casei este recomandata pentru dormitoare, depozitari, scari etc. Se poate considera si ca zona sudica este diurna, iar cea nordica, nocturna; in acest sens, anvelopa vitrata ca fi mai generoasa, respectiv mai ascetica. Sudul si nordul casei nu vor fi strict segregate, desigur, ci vor dialoga dupa principiul Yin&Yang, in functie de dorintele dvs. si de priceperea arhitectului. In mod evident, nu se vor face erori de concept cum ar fi blocarea fatadei sudice cu o casa de scara sau amplasarea camerei de zi catre nord etc.

4. Intimitatea spatiilor

Orientarea fata de punctele cardinale va fi corelata cu gradul de intimitate al spatiilor, in functie de amplasarea fata de accesul principal pe teren. In zona dinspre strada se vor implementa acele functiuni care nu incumba intimitate vizuala si acustica sau care se deschid catre zona publica. Spre exemplu, in cazul in care profesati de acasa, catre strada se vor amplasa biroul, cabinetul etc. In mod ideal, camera de zi va avea deschidere catre partea posterioara a parcelei, astfel incat activitatile cotidiene de relaxare sa poata fi extinse si in exterior, vitrajele vor fi mai ample etc.

5. Zona de zi si zona de noapte

Acestea vor fi separate, pentru a asigura confortul locuirii. Cea mai uzuala metoda de a segrega zona de zi si cea de noapte este intalnita in cazul locuintelor cu doua niveluri: livingul este amplasat la parter, iar dormitoarele la nivelul superior. In situatia locuintelor pe un singur nivel, este nevoie de ceva mai multa creativitate; zonele pot fi delimitate prin circulatii, precum un culoar sau o scara, sau prin amplasarea unor spatii/functiuni tampon, cum ar fi spatii tehnice, depozitari sau – de ce nu? – prin patio etc.

Corect este ca zona de noapte sa se afle catre finalul traseului in cadrul locuintei sau amplasata adiacent zonei de zi fara interferente nedorite; adica este eronat, spre exemplu, ca dormitoarele sa fie amplasate la parter si zona de zi incluzand living, dining si bucatarie la mansarda sau la etaj – nu se va traversa zona de noapte pentru a ajunge in zona de zi, din ratiuni de confort acustic si intimitate. De asemenea, este preferabil ca zona de zi sa dialogheze direct cu exteriorul, existand posibilitatea de a pasi pe teren la o diferenta de una sau cateva trepte, prin intermediul unei terase.

6. Invarianti in proiectare?

Exista o serie de marimi reglementate prin normative si alte documentatii specifice, care tin de siguranta in exploatare, de necesitatea amplasarii obiectelor de mobilier si sanitare etc. Spre exemplu, pentru dimensionarea corecta a scarilor exista normativul NP 06302, Normativ privind criteriile de performanta specifice rampelor si scarilor pentru circulatia pietonala in constructii, care ofera formula 2 h + l = 62 ÷ 64 cm; acelasi normativ prevede inlatimile de siguranta pentru balustradele acestor scari, astfel pentru o diferenta de nivel mai mica de 4m, inaltimea balustradei nu va fi sub 80 de cm. Normativul cu indicativ NP 068-02 si STAS 6131 ofera informatii despre inaltimea de siguranta pentru parapeti, care nu va fi mai mica de 90 de cm etc.

Precum deja am vazut, Anexa I la Legea Locuintei prevede latimea minima a culoarelor intr-o locuinta si inaltimea libera a incaperilor. Neufert – Manualul arhitectului ofera informatii consistente privind amplasarea mobilierului, dimensiuni specifice etc, cum ar fi dimensionarea mesei din dining in functie de numarul de persoane, dimensiunea uzuala a unei cade de baie, spatiul minim necesar pentru amplasarea unui vas de toaleta, inaltimea pultului de bucatarie etc. Asadar, in procesul creativ al proiectarii de arhitectura exista si o serie de date tehnice, care trebuie respectate cu strictete, pentru a aigura functionalitatea si siguranta in exploatare.

7. Literatura de specialitate

Aceasta nu inseamna defel doar normative, anexe, tabele si alte reglementari similare. Teoria arhitecturii ofera specialistilor o multitudine de studii si de informatii care pot fi puse in valoare si, dupa caz, asumate drept reguli. O carte valoroasa si foarte placut de parcurs, structurata eficient, este A Pattern Language, semnata de Christopher Alexander. In principiu, autorul propune un numar consistent de tipare de recunocut si aplicat in proiectarea de arhitectura, fiecaruia fiindu-i dedicat cateva pagini, cu schite atasate; printre cele peste o suta de tipare se numara: zen view, incaperea de intrare, o casa pentru un cuplu, ferestre catre strada etc. Haideti sa exploram putin, prin exemplificare.

Zen view. Un calugar buddhist traia intr-o micuta casa de piatra pe un munte. In departare se vedea marea – o priveliste minunata. Insa casa era imprejmuita de un zid de piatra si doar intr-un singur loc, in curtea acesteia, exista posibilitatea de a privi marea, printr-o despicatura ingusta in zidul opac. Pentru a se bucura de priveliste, calugarul se plimba prin curte si doar o clipa, cat mersul se alinia cu apertura din zid, avea parte de aceasta delectare vizuala. Cum explica autorul acest tipar? Atunci cand exista o priveliste memorabila, nu este obligatoriu de amplasat vaste vitraje orientate catre aceasta; uneori este mai bine de amplasat un gol ingust, prin care privelistea sa fie perceputa in timpul deplasarii; niciodata integral din locurile in care se sta.

Cum ar putea un arhitect aplica acest tipar? Spre exemplu, ar putea amplasa un gol prin care privirea sa fie directionata in exterior intr-un perete amplasat paralel cu calea de circulatie, prin care, fugitiv, sa fie intrezarit un element valoros vizual; un element valoros vizual poate fi o prezenta vegetala deosebita, un peisaj, un detaliu de cladire etc. In acest fel, un spatiu de circulatie anost poate deveni atragator prin memoria acelui zen view.

8. Posibile repere de estetica

Desigur, aspectul exterior al casei este sustinut de o abordare atat artistica, cat si functionala. In acest sens, pot fi puse in opera felurite abordari estetice. Punctul de pornire al volumetriei il constituie, in mod evident, cerintele enuntate in certificatul de urbanism. Spre exemplu, daca sunt specificate anumite cote la cornisa, acestea vor trebui respectate intocmai, in vederea autorizarii. In mod uzual, noua constructie se va racorda la contextul construit; adica va respecta sistemul de proportii al constructiilor invecinate, volumetria, gama cromatica etc.

In situatia in care terenul se afla in zona de protectie a unui monument istoric, regulile vor fi destul de restrictive. Spre exemplu, se va permite doar utilizarea unei invelitori din tigla solzi, coama fiind prinsa cu mortar etc. si se va exclude posibilitatea unui volum de tip cubist, cu un acoperis terasa. In rest, reperele estetice sunt cele agreate in compozitia artistica: se va acorda atentie raportului plin-gol, ponderii unor culori pe fatada, golurile vor fi aliniate armonios, se pot utiliza sisteme de proportii precum sectiunea de aur sau √2.

De asemenea, se va avea atentie la utilizarea elementelor decorative din aceeasi familie formala; spre exemplu, in cazul utilizarii unor ancadramente prismatice, nu se vor adauga si elemente de mulura bazate pe linii curbe. Intreaga volumetrie va fi tratata ca un tot, fatadele fiind corelate formal si cromatic.

Asadar, de la strict la permisiv, observam ca exista unele repere care stau la baza unui proiect elaborat corect si eficient. Foaia goala cu care sta fata in fata arhitectul devine, pas cu pas, reprezentarea unui concept dens ideatic, dupa ce trece prin filtrul acestor reguli generale de proiectare. Desigur, priceperea si creativitatea arhitectului coloreaza rezultatul final. Si, nu in ultimul rand, o casa ideala ia nastere doar atunci cand beneficiarul colaboreaza cu arhitectul, de la concept la receptia finala!