Ghid dialogul cu arhitectul pentru proiectarea unei case

Ghid despre dialogul cu arhitectul pentru proiectarea unei case.

Atunci cand i se cere proiectarea unei case, raspunsul arhitectului vine prin intermediul unor schite, diagrame, vizualizari 3D, volumetrii si machete, toate grupate in trei faze principale: faza de concept, faza de proiect tehnic si faza de realizare a propunerii. Dintre toate aceste etape, in prima faza a proiectului este foarte important gradul de deschidere al beneficiarului la intalnirea cu arhitectul, modul in care cei doi pot avea un dialog constructiv si eficient. Faza a doua nu implica o interactiune mare intre cele doua parti. in schimb, in faza a treia, arhitectul este un fel de ghid pentru beneficiar, deoarece are rolul, printre multe altele, de a explica clientului sau evolutia lucrarii.

Pentru calitatea conceptului de arhitectura in vederea realizarii unei locuinte care are un anumit beneficiar este extrem de importanta capacitatea arhitectului de a raspunde cat mai bine cerintelor proprietarului – dorinte, amintiri cu impact pentru el, proiectii. Insa este la fel de relevant si gradul de disponibilitate al beneficiarului (sau al beneficiarilor) de a se lasa citit de arhitect cu privire la obiceiurile, nevoile, la memoria lui afectiva care au conturat un anumit mod de locuire la care proiectul viitor trebuie sa raspunda (printre alte cerinte).

Rezultatul final al acestui dialog devine un exemplu de buna practica atunci cand beneficiarul isi aproprie cu usurinta un loc, cand proiectul raspunde unui specific de locuire cu multa creativitate si cu simt al raspunderii, dar, in acelasi timp, anticipeaza un scenariu viitor – de exemplu, posibilitatea clientului de a pastra mentenanta casei peste zece ani sau locuirea cladirii de catre membrii viitori ai familiei sau folosirea proiectului de catre generatii viitoare.

Navigare in ghid

1. Evolutia unui proiect: de la concept la implementare

La primele intalniri, beneficiarul povesteste despre intentiile lui cu privire la casa care urmeaza a fi gandita, iar arhitectul extrage cuvintele cheie. Iata cum pot fi doua tipuri de scenarii care anunta moduri de locuire diametral opuse:
O casa pentru oaspeti, transparenta, foc, culori vii, ferestre verticale, extrovert, terase pe pamant unde pot sa cresc plante;
O casa linistita, discretie, apa, culori pamantii, ferestre orizontale, introvert, cer, un turn in care pot sa simt vantul;
Uneori arhitectul asculta preferintele foarte diferite ale membrilor unei familii si va trebui sa aseze impreuna personalitati, dorinte si moduri de locuire foarte greu de fuzionat. Insa aceste discutii incipiente sunt foarte importante. Acesteau dau specificitatea proiectului: contureaza tema de arhitectura si conceptul casei.

Pe masura ce apar desenele – schite de concept, diagrame, propuneri de volumetrii, reprezentari 3D, planuri, sectiuni, fatade, desfasurate, detalii tehnice, randari, moodboard-uri, colaje – arhitectul are rolul de a-i traduce beneficiarului cum se vor concretiza toate acestea in proiectul construit.

Casa se naste pas cu pas, iar odata ce lucrarile de pe santier incep, arhitectul va avea si misiunea de a supraveghea evolutia lucrarilor, de a comunica cu constructorii, uneori chiar si cu furnizorii, si de a-i transmite beneficiarului statusul proiectului in cei doi ani de colaborare – timpul aproximativ in care se realizeaza o casa.

2. Limbajul arhitectului

Un arhitect bun isi ia timpul necesar sa asculte si sa inteleaga nevoile, dorintele, visele si imaginile cu impact asupra persoanelor care vor locui spatiul ce urmeaza a fi proiectat, astfel incat casa sa contina schitele pe care beneficiarii le au in minte la prima intalnire. Necesita multa energie ca un arhitect sa descopere si apoi sa puna impreuna ideile importante care definesc pentru un client ,,casa pe care eu o visez”, ,,locul pe care eu mi-l doresc si in care ma simt bine”, ,,atmosfera familiara mie”.

Cu atat mai complicat devine tot acest proces atunci cand acel raspuns vine de la mai multi locuitori ai aceleiasi case, fiecare avand preferintele si specificul lui de locuire. Ca sa intelegem mai bine rolul arhitectului, il putem vedea ca pe un chirias grabit atunci cand este solicitat sa propuna conceptul unei case: el isi imagineaza toate scenariile posibile de locuire pentru acea casa, anticipeaza viata care va avea loc intre acei pereti, apoi iese in intampinarea viitorului proprietar si ii deschide o usa pe care va intra in propria poveste; ii prezinta cele mai avantajoase posibilitati astfel incat locuinta pe care i-o va preda va deveni de-a lungul timpului acel ,,acasa” pe care beneficiarul si-l doreste, acel loc pe care l-a visat, casa de care sa se simta ca apartina.

Pe masura ce proiectul avanseaza, rolul arhitectului se amplifica. Dupa ce acesta asculta povestile personale, acelea despre ,,casa bunicii”, ,,atmosfera care m-a impresionat”, ,,coltul unde as vrea sa ma relaxez”, ,,fotoliul de citit al copilului”, ,,masa unde se va strange toata familia”, si se stabilesc alte aspecte importante (bugetul constructiei, durata de realizare a proiectarii si a executiei) urmeaza propunerile de arhitectura insotite de explicatiile necesare beneficiarului pentru o intelegere facila a proiectului. Astfel, clientii afla cat mai multe scenarii posibile pentru locuinta lor: de ce o casa vagon sau de ce o casa cu o amprenta la sol patrata; un acoperis terasa sau un acoperis in doua sau mai multe ape; ferestre verticale, ferestre patrate, ferestre orizontale; zone umbrite si zone foarte luminate; locuri de stat impreuna si locuri pentru intimitate. Arhitectul trebuie sa gaseasca si sa explice clientului cat mai bine variantele optime pentru fiecare aspect pe care il proiecteaza.

Mai mult de atat, propunerea pe care arhitectul o face va tine cont si de alti factori pentru proiectarea casei. De exemplu, trebuie sa ofere la fel de multa atentie dialogulului cu locul unde se va realiza constructia. Se va uita la vecinatati, la punctele cardinale, va respecta reglementarile terenului, va incerca sa inteleaga si sa interpreteze cat mai creativ specificitatea zonei. Apoi, va trebui sa propuna variante in toate cele trei faze ale proiectului, sa reanalizeze si sa optimizeze solutia de cate ori este nevoie.

Modul de ocupare al terenului, volumetria, raportul plin – gol, circulatiile din curte si din interiorul casei, schema functionala, design-ul, moodboard-uri pentru amenajarea interioara, atmosfera unei incaperi – toate acestea sunt in sarcina echipei de proiectare si implica, de cele mai multe ori, realizarea mai multor variante in functie de feedback-ul primit de la beneficiar. Vor rezulta serii de schite, machete, desene 2D si vizualizari 3D care, in cazurile fericite, nu urmaresc numai un raspuns functional si o preocupare de estetica, ci ele denota responsabilitatea sociala si valoarea culturala a unui proiect care fac parte din misiunea arhitectului.

3. Limbajul beneficiarului

De cele mai multe ori, intentia de a-ti face o locuinta apare cu mult timp de a ajunge la un arhitect pentru a colabora cu acesta in privinta realizarii casei mult visate. Cei mai multi dintre noi traim cu gandul ca poate ,,candva”, nestiind cand anume, ne vom putea construi ,,casa pe pamant” potrivita pentru toate dorintele pe care le-am strans cu privire la locuinta nostra ideala.

Poate ca povestile care se spun intr-un birou de arhitectura vorbesc despre aceleasi asteptari: un loc pe care sa-l consider ,,acasa”, un spatiu care sa fie despre mine, incaperi armonioase, zona dedicata intalnirilor cu prietenii, coltul pentru pasiunile mele, o atmosfera primitoare, calda, protectiva, o casa care sa ma contina. Sunt multiple felurile in care arhitectii pot raspunde nevoilor enumerate mai sus. Unele persoane isi doresc asa mult sa gaseasca proiectul cel mai potrivit pentru ei, incat fac un soi de concurs de arhitectura pentru proiectul casei lor si apeleaza la mai multi arhitecti pentru a le cere o propunere pentru locuinta pe care si-o doresc.

Reusita unui proiect depinde de mai multi vectori. Dintre acestia, unul important este capacitatea beneficiarului de a se deschide in fata arhitectului si de a oferi cat mai multe detalii cu privire la obiceiurile lui zilnice, maniera de locuire, preferintele lui, pasiunile, imaginile cu impact asupra sa, nevoile familiei (daca este cazul). Aceste aspecte sunt decisive pentru ca vor genera o tema de arhitectura si vor contura conceptul acelei case.

Aceeasi situatie este si atunci cand arhitectul trebuie sa readuca la viata o cladire existenta. Un proiect in care se cere recompartimentarea unei cladiri pentru a optimiza sau a face posibila locuirea in acel loc necesita la fel de multe discutii intre arhitect si beneficiar care depind foarte mult de disponibilitate de a-l lasa pe arhitect sa patrunda in viata de zi cu zi si sa decopere aspecte despre personalitatea beneficiarului.

Dincolo de cerintele cuantificabile (numar de camere si mp pentru fiecare functiune, un anumit raport plin – gol etc.) care se stabilesc tot la primele intalniri cu arhitectul, beneficiarul va trebui sa transmita arhitectului foarte multe povesti personale pentru formularea temei de arhitectura. De aceea, este foarte importanta alegerea biroului de arhitectura pentru ca proprietarul va trebui sa se simta in acel loc ca intr-un cadru prietenos unde se poate deschide, stiind ca este ascultat cu multa atentie si ca este inteles.

4. Vocea arhitecturii

Un caz cunoscut in istoria arhitecturii in care comunicare a fost mai putin reusita intre arhitect si beneficiar este proiectul pentru Vila Savoye. Dialogul deficitar a aparut aici inca din faza de proiectare a constructiei, atunci cand bugetul initial a fost nerespectat. Cladirea proiectata in anul 1928 de catre arhitectul elvetian Le Corbusier este un exemplu foarte important pentru istoria universala a arhitecturii. Pe de-o parte, constructia a fost clasata ca monument al patrimoniului francez al secolului al XX-lea de catre CMN (Centre des Monuments Nationaux).

Pe de alta parte, prin limbajul de arhitectura folosit, aceasta aduce nou utilizarea celor cinci principii ale arhitecturii moderne. Cu toate acestea, cladirea a avut o multime de probleme tehnice la diferite sisteme (infiltratii, condens, umiditate, incalzire necorespunzatoare), unele dintre probleme fiind si o consecinta a faptului ca proprietarii nu locuiau in acea casa in unele perioade din an. Din nefericire, acestia au fost nevoiti sa isi abandoneze casa deoarece s-a dovedit a fi nelocuibila.

Arhitectura are si o functie educativa care este foarte importanta pentru programul de locuire. Obiceiurile, modul de locuire, pasiunile, gradul de comunicare dintre membrii unei familii pot fi influentate prin felul in care este configurat un spatiu. Mai mult, prin modul in care sunt asezate impreuna lucrurile dintr-o incapere, o persoana poate sa aiba sau nu sentimentul de securitate, de confort, de apartenenta. Acestea sunt motive care sustin importanta alegerilor optime pentru proiectarea casei pe care o vei locui (sau care te va locui), iar preferinta pentru un arhitect cu care poti avea o comunicare buna este relevanta pentru calitatea vietii pe care o vei avea in casa ta odata ce este finalizata construirea ei.

5. Concluzii

Decizia de a face o casa este printre cele mai importante dintre toate pe care le are o persoana sau o familie, aducand cu ea o multime de consecinte pentru calitatea vietii celor care vor locui spatiile respective. Arhitectul are misiunea dificila de a raspunde nenumaratelor nevoi si dorinte, de a da viata unei constructii intr-un anumit loc. Un dialog bun dintre arhitect si client necesita rabdare, intuitie, pricepere. Raspunsul din partea arhitectului solicita creativitate si responsabilitate.

Arhitectura nu este numai ce vedem in pozele din reviste facute de fotografi priceputi in momentul in care un proiect tocmai a fost terminat de executat. Arhitectura este mai mult decat ce apare pe site-urile de socializare. Pe langa experienta estetica pe care arhitectura o ofera, semnificatia cea mai importanta a unui proiect este felul in care raspunde anumitor cerinte prin care este posibila o locuire specifica. De aceea, este foarte importanta comunicarea arhitect – beneficiar, dar si capacitatea arhitectului de a contine nenumaratele povesti ale clientului, folosindu-se de uneltele specifice proiectarii, astfel incat sa ofere un raspuns optim, un proiect cu valoare culturala si responsabilitate sociala.